Obiective turistice naturale:

Teritoriul adminstrativ al comunei carașova se remarcă prin morfologia sa carstică de excepție, în cadrul cărora fenomenele exocarstice prezente în cadrul platoului dolinar al Iabalcei și a Cheilor Carașului  se completează cu un valoros patrimoniu endocarstic format din peșterile , avenele , râurile subterane și izvoarele carstice ale zonei. O bună parte din acestea sunt incluse în zona protejată a Parcului Național Semenic-Cheile Carașului, Peștera Comarnic, Peștera Popovăț.

 

Obiective turistice antropice:

Pe lângă acest potențial natural, la valoarea turistică a zonei contribuie și potențialul  antropic existent;

 

  • Cetatea Carașovei numită și Cetatea Turcului;

image 6  image7 image 8

 

Cetatea Turcului este unul din cele mai importante obiective turistice din Banat, un loc încărcat de istorie , în jurul căruia s-au împleticit mai multe legende .

Se spune că cetatea a fost ridicată în timpul dacilor , iar mai apoi folosită de romani.Prima atestare a cetății este în anul 1323, când aceasta aparținea regelui Ungariei, Carol I Robert de Anjou. Peste 200 de ani , cetatea este cucerită de turci , care i-au întărit zidurile și au transformat-o într-o fortificație puternică , înconjurată de prăpastie pe trei laturi și cu două șanțuri de apărare săpate în fața ei. Pentru că se cunosc destul de puține informații despre Cetatea Carașovei , aceasta a devenit subiectul a numeroase legende și povești din folclor. Astfel , localnicii spun că zidurile cetății ar fi fost construite din mortar amestecat cu vin și lapte , iar în acest mod zidurile au devenit „mai tari ca și cimentul”.

Cetatea se află pe un deal, la 200 de metri diferență de nivel față de râul care curge în vale.De aici au apărut o mulțime de legende cu privire la alimentarea cu apă a cetății. În prezent, din vechea Cetate Carașova au mai rămas doar fragmente din zidul gros de incintă. Cetatea Carașovei se află în comuna Carașova, județul Caraș-Severin, pe DN 58 între Reșița și Anina , la 17 km de Reșița.

 

  • Biserica romano-catolică de la începutul sec.XVIII  din localitatea Carașova

image 9

 

 

  • Capela Calvaria, de pe dealul cu același nume ,ridicată la sfârșitul sec.XIX și începutul sec.XX

1551776_912342095445485_1778167821724810519_n 10942436_912343105445384_6778089107175649144_n 10941851_912343482112013_3742219689066878791_n 10533548_912343785445316_2336287306427358557_n 10363901_912342945445400_3658338696292403613_n 10953952_912343322112029_4264838025985696442_n

 

 

  • Loc de pelerinaj dedicat apariției Sfintei Fecioare la Lurd

image11   image 12

 

  • Moara tradițională cu ciutură de la Viaduct, de sec.XIX , și alte clădiri cu valoare istorică identitară ( clădirea primăriei, casa parorhială,case de locuit etc.) 
  • Câteva dintre peșterile  Parcului Național Semenic-Cheile Carașului

     Peștera Comarnic

com_ind  image 13

  Peştera Comarnic se află în inima Munţilor Aninei, în apropiere de satul Iabalcea, comuna Caraşova, judeţul Caraş-Severin.

Acces:

  • dinspre orasul Anina (DN58) – Anina > Carasova > se vireaza spre satul Iabalcea > inca aprox 3.5km pana in satul Iabalcea > inca aprox 10 km pe drumul forestier ce duce la Pestera Comarnic;
  • dinspre orasul Resita (DN58) – Resita > dupa aprox 8 km se vireaza spre satul Iabalcea > inca aprox 3.5km pana in satul Iabalcea > inca aprox 10 km pe drumul forestier ce duce la Pestera Comarnic.

Trecând prin satul Iabalcea, ar fi bine sa știți că această așezare a fost întemeiată de coloniști croați aduși aici pe vremea Imperiului Autro-Ungar. Pentru mult timp comunitatea a fost una reticentă din punct de vedere al căsătoriilor cu persoane din afara comunității. Momentan statul croat le-a recunoscut apartenența, toți satenii având dublă cetățnie. Drumul dintre satul Iabalcea si Cabana Comarnic este destul de rău, în special pe timp de ploaie. Vă sugerăm să mergeț în zona cu mașina de teren.

Pentru cei care doresc să admire Cheile Caraşului şi celelalte obiective turistice naturale din împrejurimi, se poate opta şi pentru trasee turistice mai lungi, care se încheie la Peştera Comarnic, cum ar fi:

  • Bandă albastră: din Reşiţa (13 km) sau de la Lacul Gura Golumbului (24 km);
  • Cruce roşie: din Semenic, Vila Klaus (9 km);
  • Triunghi albastru: din Caraşova (9 km).

VIZITAREA PEȘTERII COMARNIC

Peştera Comarnic are un regim strict de vizitare. Se recomandă vizita în lunile mai-august, deoarece ploile din restul anului inundă peştera, iar drumul forestier devine impracticabil. Peştera poate fi accesată de grupuri în zilele de sâmbătă şi duminică, în intervalul orar 10:00-18:00, sub conducerea unui ghid. În timpul săptămânii, vizitarea este posibilă numai cu rezervare prealabilă şi pentru grupuri mai mari de 5 persoane.

Taxa de vizitare este de 10 lei / persoană. Mai multe informaţii pentru vizitare poţi afla de la: Ranger Ifca Nicolae – 0763276349, 0733886421.

Administrarea pesterii: Administraţia Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului.

 

Este recomandat să ai la tine o frontală sau o lanternă şi un aparat foto.  De asemenea, încălţămintea trebuie să fie una adecvată, iar hainele ceva mai groase, pentru că temperatura este scăzută în interior ( 6-7,5 C).
Date generale despre peșteră: Peștera Comarnic are lungimea de 6203 m și o diferență de nivel de 101 m. A fost formată de apele pârâului Ponicova. Acest curs de apă avea in trecutul geologic un alt traseu, exclusiv la suprafață. Odată cu adâncirea Văii Carașului și a Văii Comarnic, apa pârâului Ponicova s-a subteranizat treptat, dând naștere la o rețea de goluri subterane. In prima fază pârâul subteran a format peșterile Ramonei si Popovăț, acest fapt fiind demonstrat prin studii hidrologice.

In timp, cursul de apă a părăsit cele doua peșteri exploatând alte fisuri geologice si dând naștere la 5 avene de dimensiuni mici si la peștera Comarnic. Această cavitate are o intrare – Popovăț și o ieșire – Comarnic. Ultima fază de dezvoltare geologică a peșterii poate fi considerată crearea unor noi galerii care sunt in proporție de 90% impenetrabile pentru om si exploatate doar de apă.

Date generale despre peșteră – zona amenajată: Amenajarea turistică a peșterii are o lungime de 1750 m și începe prin intrarea Comarnic. Potecile destinate turiștilor au fost delimitate cu bandă, și în unele locuri au fost amplasate scări de lemn asigurând astfel minimul de comfort la parcurgere. Nu există iluminat electric – se primesc căsti individuale cu sursă electrică, la intrarea in peșteră.

Traseul turistic duce vizitatorul in etajul fosil al peșterii, prin coridoare de dimensiuni impresionante, ce intersecteaza săli precum Sala Zebrelor, Sala Mare cu blocuri, Sala cu Argilă, Sala Domului. La o mica distanță de sala Domului se găsește intrarea Nr. 2 a peșterii – Ponicova

  • Pe traseul turistic din pesteră veți intâlni exponate ale fostului locuitor al peșterilor – Ursus Spealeus.

In apropierea peșterii Comarnic găsiți o serie de peșteri interesante de vizitat precum P. Popovăț, P. Exploratorii (5172m), P. Buhui (6547m) dar și o serie de avene care din păcate nu depășesc 100m adâncime.

 

 Peștera de după Cârșa și peștera Văleaga

image 20         image 21

Cele două peșteri se află la intrarea în Cheile Carașului la mai puțin de 300 de m de podul pe care trece drumul județean. Aici se poate ajunge urcând pe versant până la o dolină de prăbușire in care se află intrarea in peșteră, înainte de a ajunge la Peștera Văleaga sau direct prin Peștera Văleaga urcând un mic horn din finalul acesteia (varianta mai directă, dar mai dificila).

Pestera are o lungime de circa 1.300 m din care 800 m explorați de Asociația Speologică Exploratorii, ultimii 500 m au fost adaugăți în urma unor explorări recente.

Galeria de acces este fosilă, apoi se coboară până la un lac sifon (in mare parte a timpului sec). Aici galeria se desparte in două: o parte continuă în amonte pe o galerie îngustă și relativ înaltă, urmând albia unui curs de apă temporar, care apare în perioadele bogate in precipitații; cealaltă ramură pornește de pe fundul lacului și este o galerie joasă cu strâmtori, săritori și puțuri. Cea de pe urmă este nerecomandată turiștilor, fiind foarte periculoasă vizitarea acesteia in perioade nepotrivite (precipitatii abundente), fără echipament și experiență speologica corespunzatoare.

 

           Peștera Liliecilor
image 17   image 16 image 14

pestera liliecilor copii

Peștera Liliecilor este deja emblematică pentru Cheile Carașului, forma acesteia asemănătoare continentului african este ea însăși un obiectiv turistic. Principalul obstacol în vizitarea peșterii este pragul de 6-10 m de la intrarea acesteia. Galeria are dimensiuni mari în primă parte a peșterii, pe podea sunt depozite de guano, apoi apar câteva gâtuituri cauzate de concrețiunile abundente care ocupă mare parte din secțiunea galeriei. Pe măsura ce se înaintează, dimensiunile galeriei se micșorează, aceasta reducându-se treptat la un târâș între arcul galeriei și nisipul de pe podeaua acesteia, nefiind indicată vizitarea peșterii dincolo de acest punct.

Pentru a ajunge la peșteră trebuie să mergeți în Carașova dupa care porniți pe sub podul de deasupra comunei către chei. Urmariți traseul marcat cu bandă albastră între 2 benzi albe și dupa 1-2 ore ajungeți la peșteră.

 

   Peștera de sub cetate II

Peștera de sub Cetate II se află situată în apropiere de Peștera Liliecilor. Peștera este săpată în versantul drept al Cheilor Carașului la 6 m deasupra râului (230 m altitudine). Drumul către peșteră începe din comuna Carașova.

Elementul particular al acestei peșteri care ne izbește privirea de la început îl constituie alternanța stratelor de calcar cu cele de silex. Intercalțtiile de silex, groase de 15-25 cm, ne apar peste tot sub forma de polițe, lame si poduri care stânjenesc foarte mult înaintarea.
Fiind periodic spalată la viituri, peștera este slab concreționată. Pereții și tavanul sunt  acoperiți de un strat fin de argilă. Ici-colo apar stalactite si scurgeri parietale. Podeaua, de asemenea in bună parte neconcreționată, e acoperită pe alocuri de o crustă stalagmitică cu gururi mici (pline ochi cu apă) si cu stalagmite. In schimb, urmele de eroziune și coroziune ale apei sunt prezente pretutindeni: numeroase lingurițe și alveole, septe și marmite active cu bile și petriș rulat, în sifoane și porțiunile mai joase s-au adunat nisip si pietriș rulat, totul fiind inclus intr-o pojghiță foarte subțire de argilă umedă, rămasă după retragerea apei.

La crearea peșterii a contribuit pârâiașul care apare și astăzi în peșteră în timpul viiturilor și topirii zăpezilor de pe platoul de doline al Iabalcei. In porțiunile cu lacuri-sifon sau cu dispoziție sifonală (adica cu plafonul lăsat) apa urcă sub presiune și, drenând peștera, iese puhoi prin gura și se varsă în Caraș.

Condiți de vizitare: Nu este amenajată, si sunt necesare mijloace de iluminare , căști,șalopete și cizme. Se recomandă vizitarea în grupuei mici, numai pe timp secetos, după ce cursul subteran nu mai iese din gura peșterii, iar lacurile din sifoanele 1 și 2 au secat.

 

           Peștera Țolosu

image 23

Peștera se află în apropierea satului Iabalcea ( comuna Carașova,județul caraș-Severin), se poate ajunge la ea coborând prin chei dinspre Comarnic ( sau urcând prin ele de la Carașova) până în dreptul marmitelor de la Țolosu. de unde se înaintează anevoie pe lângă albia torentului până în gura peșterii,aflată la baza unui perete înalt de peste 100 m. Se poate ajunge la peșteră și venind din Iabalcea până în dreptul Bârfului Țolosu , urmând un timp marcajul bandă albastră și coborând apoi versantul abrupt așl cheilor ,căutând deschiderea ,care ste foarte greu de găsit fără ghid.

Condiții de vizitare: Nu este amenajată , pentru parcurgerea ei este nevoie de cască ,cizme de cauciuc și salopetă iar pentru coborârea în puț, de o scară și o coardă de asigurare . Exploatarea se recomandă doar pe timp secetos, la mult timp după ce nu mai iese torentul din gura peșterii, numai în echipă și cu o călăuză cunoscătoare nu numai a căii de acces,dar și a peșterii. Deoarece la cele mai mici viituri sifoanele se umplu cu apă, tăind retragerea din peșteră . Timpul de vizitare 3-4 ore.

 

Peștera Cuptoru Ciumei

Peștera se află în apropierea satului Iabalcea ( comuna Carașova, județul Caraș-Severin), la circa 800 m amonte de Peștera Țolosu și la 600 m în aval de Cuptorul Porcului . Din satul Iabalcea se merge pe platoul carstic Crno Pole până în dreptul pintenului marcat cu o bornă forestieră ,se coboară pe creasta acestuia cât ține panta , apoi în drepata crestei încă vreo 20 m și se ajunge la intrarea inancesibilă omului , situata la cca 50 m deasupra râului Caraș. Celelalte două deschideri se află în imediata apropiere ,mascate de bolovani și de tufe de liliac.

Condiții de vizitare: Nu este amenajată și nici ocrotită , este foarte greu de găsit fără călăuză, de aceea este rar vizitată.

Peștera Cuptorul Porcului

Peștera se află în apropierea satului Iabalcea  ( com.Carașova,județ caraș-Severin). Se poate ajunge mergând în continuare de la Peștera Racovița aproximativ 1 km prin chei până în dreptul cîrșii abrupte de peste râu , apoi se urcă mai bine de 100 m diferență de nivel spre platoul Crno Pole ; la 425 m altirudine se află gurile peșterii.

Localnicii cunosc o cale de acces mai scurtă, pornind din satul Iabalcea până la marginea cheilor, în amonte de Țolosu, după care se coboară abruptul către peșteră

Condiții de vizitare: peștera nu prezintă dificultăți , dar fiind greu de găsit fără o călăuză din satul Iabalcea, este rar vizitată. Nu este amenajată . Timp de vizitare 1 oră

 

Peștera Racovița

Pestera_Racovita_Cheile_Carasului

Este situată în raza satului Iabalcea ( com.Carasova, judeș Caras-Severin). De la cantonul Comarnic se merge prin cheile Comarnicului până la confluența cu Carașul  și apoi cca 600 m ( în linei dreaptă) la vale prin Cheile Carașului.

Gurile peșterii, orientate spere vest, se deschid deasupra albiei râului: cea principală sub formă de gură de cuptor, la 10 m , și cea secundară, triunghiulară, la 2,5 m.

Condiții de vizitare: pentru ocrotirea concrețiunilor variate și intacte de o rară frumusețe, peștera a devenit rezervație speologică. Nu este amenajată. Vizitarea durează o oră și necesită doar o lanternă. Nu mai pentru partea finală sunt necesare o cască de protecție și o șalopetă.

 

Peștera Popovăț

Pestera Popovat  image 35  image 36

Este situată în raza satului Iabalcea, în Dealul Nevesu Mare (678 m) . De la Cantonul Comarnic  se merge cca 500 m în direcția Aninei; ajungând la intersecția cu terasamentul distrus și năpădit de buruieni al fostei linii ferate înguste se înaintează pe el cca 1km, se trece printr-un tunel și se mai  merge încă cca 1,5 km, până în dreptul ușii metalice.

Condiții de vizitare: pentru vizitarea etajului subfosil este nevoie de cască, ciszme de cauciuc și șalopetă, iar pentru puțurile din sala Finală , de o scară electron și o coardă de asigurare . Atragem atenția că mai ales în prima sală există formațiuni vechi , alterate, care se pot rupe și prăbuși , că etajul subfosil- unde se înaintează mai mult târâș devine o periculoasă capcană în cazul unui șuvoi care poate obtura cele cinci sifoane la o viitură cât de mică, numai în  câteva ore. Mai adăugăm că marele Sifon poate tăia retragerea din interior chiar în timpul iernii, dacă zăpada din doline se topește brusc.

Peștera Popovăț are statutul de rezervație speologică din 1963 și este închisă cu poartă metalică.

 

Cheile Gârliștei

Dacă ajungi în Parcul Național Semenic-Cheile Carașului, cu siguranță nu trebuie să ratezi Cheile Gârliștei, chei de o frumusețe aparte.

Acestea au fost declarate rezervație naturală de tip mixt în anul 2000 și ocupă o suprafață de 517 ha din cei 36,214 ha pe care Parcul Național îi are.

În Parcul Național mai sunt incluse șapte rezervații, și anume Cheile Carașului, Izvoarele Nerei, Izvoarele Carașului , Peștera Buhui și Lacul Buhui, Peștera Comarnic , Peștera Popovăț.

Cheile Gârliștei se află în Munții Aninei , pe cursul râului cu același nume, care a săpat aceste chei spectaculoase de o sălbăticie aparte. Au o lungime de 9 km , din care 4 km sunt reprezentați de versanți abrupți ce adăpostesc:

            Peștera Galațiului                                         și                                  Peștera cu Apă.

poza-pestera-galatiului                        Cheile G 4

Cheile Gîrliștei adăpostesc și specii rare de faună și floră , pintre care amintim vipera cu corn , alamandrele sau liliecii de peșteră. Specii de foioase împăduresc valea, dar și diferite specii de flori și plante medicinale.

Înainte de a vă aventura în traversarea Cheilor este bine să fiți echipați corespunzător, cu încălțăminte de munte și haine adecvate , deoarece traseul durează în jur de două ore și este presărat cu cărări strâmte sau cu bucăți de traseu ce presupun să treceți prin râu .

Traseul are o lungime de 10 km și pornește din orașul Anina. Pentru a-l parcurge vă ia mai bine de două ore, find și cel mai utilizat traseu de către turiști. Peisajele care pe care le ve-ți dezvălui vor fi variate și spectaculoase .

La un momnet dat , pe traseu se va ivi și calea ferată Anina-Oravița, care străbate jumătate din Cheile Gârliștei.

anina-oravita-toamna  casa35

Cheile Garlistei      Cheile-Gârliștei 2

poza-cheile-garlistei-muntii-aninei5      rezervatia-naturala-cheile-garlistei_946

Cheile G 2  Cheile G

Cheile G 3

 

                                                               Cheile Gârliștei – harta

 

Cheile-Garlistei harta